Valentine’s day este o zi de mare sărbătoare pentru toţi îndrăgostiţii, dar şi un prilej de multiplicare a profiturilor pentru comercianţi.

De Valentine’s Day, vânzările florăriilor cresc cu peste 300% față de o zi obișnuită, astfel că în majoritatea cazurilor se înregistrează încasări cât într-o lună întreagă, potrivit estimărilor unui site de profil. Alături de flori și de felicitările de Valentine’s Day, ciocolata se numără printre cele mai populare cadouri oferite cu această ocazie.  În jurul anului 1800, frații Cadbury au înființat în Anglia un magazin unde produceau și vindeau ciocolată pentru cetățenii obișnuiți. Anul 1861 a fost anul apariţiei primei cutii de ciocolată în formă de inimă pentru Valentine’s Day, potrivit thehappychocolatier.com. De atunci, ciocolata a fost asociată tot mai mult cu Valentine’s Day.

 

Originea „Zilei Sfântului Valentin”

Precum Crăciunul, Paştele, Halloween şi alte zile de „sărbătoare”, Valentine’s Day este o altă tentativă de „metaformozare” a practicilor păgâne în obiceiuri „creştine”.

Pe cât de inocentă poate părea această această sărbătoare, originile ei sunt legate de două festivale ale fertilităţii păgâne: Lupercalia şi Juno Februata. Celebrată pe 15 Februarie, Lupercalia era o zi închinată zeului fertilităţii şi al creşterii, protectorul culturilor şi al turmelor, Lupercus. Acesta era, de asemenea, protectorul celor mai puternice animale de vânătoare şi în mod special al vulpilor. Romanii credeau că acest zeu va proteja oraşul lor de atacul animalelor. Festivalul Juno Februata era închinată zeiţei pasiunii dragostei, a femeii şi al căsniciei. În ziua de 14 Februarie, bilete inscripţionate cu numele adolescenţilor erau puse într-un recipient. Apoi, aceştia extrăgeau un bileţel la întâmplare. Astfel, fata şi băiatului care ieşeau la extragere formau un „cuplu”, angajându-se în diverse jocuri erotice. 

„Metamorfozarea”

În anul 464, un preot numit Gelasius redenumeşte festivalul închinat lui Juno Februata în „Sărbătoarea purificării Fecioarei Maria”. După creştinizarea Romei, realizată de Constantin, liderii bisericii au dorit îndepărtarea festivalurilor şi obiceiurilor păgâne, inclusiv Lupercalia. Însă romanii nu au dorit să accepte acest lucru, acest fapt ducând la redenumirea sărbătorii în „Ziua Sfântului Valentin”, după un sfânt martirizat în anul 270 pentru credinţa lui.

Practica sărbătorii se deosebea prin faptul că, în locul punerii biletelor cu numele adolescenţilor în recipiente, se puneau numele „sfinţilor” înăuntru. Însă aceasta a fost doar o încercare de creştinizare a practicii, bărbaţii tineri trimiţând în continuare bileţele de dragoste conţinând numele sfântului Valentin.

În concluzie, istoria este cea care ne arată că această zi a sfântului Valentin are nenumărate conotaţii păgâne. Iar noi, creştinii, trebuie să învăţăm să filtrăm cu mare atenţie sărbătorile şi obiceiurile vremii, păstrând doar ce e bun!