La o lună de la încheierea alegerilor prezidenţiale în SUA, Barna Group trage linie şi face o evaluare exhaustivă a modului în care aderenţa religioasă a americanilor le-a influenţat decizia de vot.
A trecut exact o lună de la cele mai costisitoare alegeri din istoria Statelor Unite. Preşedintele Barack Obama s-a întors la Casa Albă, iar contracandidatul său, Mitt Romney, s-a întors la funcţia de membru al boardului de administraţie al Marriot International, (de unde s-a retras înainte de a-şi depune candidatura).
Un sondaj naţional efectuat de Barna Group printre votanţii de anul acesta dezvăluie influenţa substanţială pe care a avut-o credinţa votanţilor asupra stării naţiunii şi a viitorului ei.
Deşi scorul final al alegerilor a fost unul strâns, actualul preşedinte învingându-şi contracandidatul la o diferenţă de 2 procente (50% vs. 48%), privind la segmentarea electoratului în funcţie de credinţă, se observă că niciunul dintre segmente nu a manifestat o susţinere mare faţă de Obama.
Mai exact, doar 17% dintre evanghelici l-au votat pe Obama, alţi 81% manifestându-şi sprijinul pentru Mitt Romney. Un motiv ar putea fi acela că 71% dintre votanţii evanghelici s-au descris ca fiind „predominant conservatori în aspectele politice şi sociale”. Cu toate acestea, chiar şi cele 81 de procente reprezintă cel mai scăzut sprijin pe care evanghelicii l-au acordat unui candidat republican, după cele 74 de procente acordate lui Bob Dole (care a pierdut în faţa lui Bill Clinton, în 1996).
Americanii creştini neoprotestanţi, neevanghelici l-au susţinut, la rândul lor, într-o proporţie covârşitoare pe Romney. Acest grup a acordat 56% din voturile sale candidatului republican, în timp ce câştigătorului i-a oferit 43% din voturile sale.
O categorie aparte o constituie creştinii „noţionali” (un concept introdus de Barna pentru a descrie segmentul statistic de americani care se consideră şi se declară creştini, deşi nu îndeplinesc cerinţele Barna pentru încadrarea la această categorie statistică: nu cred că viaţa lor veşnică depinde de o relaţie mântuitoare cu Iisus Christos).
Potrivit grupului Barna, creştinii noţionali îi întrec numeric pe neoprotestanţii, însă proporţia adulţilor care au votat, din ambele categorii, a fost aceeaşi în 2012: 43%.
„Scepticii” religioşi (68%) precum şi votanţii de alte religii decât cea creştină au votat în majoritate pentru Barack Obama (69%).
Votanţii catolici nu s-au dezminţit de tendinţa deja împământenită, de a vota un candidat democrat. Anul acesta 57% dintre catolici au votat cu Obama, în timp ce 42% l-au susţinut pe Mitt Romney.
Votul protestanţilor a fost la polul opus celui catolic: 57% au votat pentru Romney şi 42% pentru Obama.
Motivele din spatele preferinţelor
Votanţii din fiecare segment studiat au avut o paletă unică de motive pentru a-şi susţine candidatul preferat.
Dintre cei care l-au votat pe Obama, creştinii neoprotestanţi neevanghelici au fost motivaţi în votul lor de faptul că nu îl plăceau pe Romney (18%), că apreciau ideile lui Obama cu privire la viitor (16%), sau felul cum s-a purtat în timpul mandatului (13%) şi caracterul lui (12%).
Creştinii noţionali au fost mai convinşi de ideile lui Obama cu privire la viitor (12%), apoi de caracterul lui (12%) şi de planurile sale economice (10%). Catolicii au fost mai predispuşi să îl prefere pe Obama datorită caracterului său (17%) şi ideilor privind viitorul naţiunii (13%). Protestanţii care l-au sprijinit pe actualul preşedinte s-au declarat convinşi de ideile acestuia cu privire la viitor (15%), de performanţele sale ca preşedinte (13%), de faptul că nu îl plăceau pe Romney (12%), şi de politicile economice propuse de Obama (10%).
Sondajul a relevat că 3 din 10 votanţi s-au hotărât cui să îi ofere votul, bazându-se mai mult pe trăsăturile de caracter şi personalitate ale candidatului, decât pe poziţiile acestora privind diverse chestiuni de interes naţional.
Sursa: semneletimpului.ro