A sosit „Ziua Îndrăgostiților”, sărbătoare, deși păgână la origini, își pune puternic amprenta asupra întregii societăți.
„Ce e Dragostea?” este întrebarea ce a fost și este pe buzele tuturor dintotdeauna.
Vă propun o incursiune în Tainele Bibliei, singurul loc în care găsim răspuns la orice întrebare.
„Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.” [Rom. 5]
Cea mai pură manifestare a dragostei s-a oglindit la Cruce, unde jertfa Sa ne-a oferit Viața Veșnică. A pătimit, dându-Și viața pentru ca noi să trăim. Ce dar nemeritat am primit, un dar ce ne obligă să-L glorificăm zi de zi cu viața noastră. „Căci dragostea lui Hristos ne strânge; fiindcă socotim că, dacă Unul singur a murit pentru toţi, toţi deci au murit.” [2 Cor. 5]
„Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia? [..] Căci sunt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălţimea, nici adâncimea, nicio altă făptură, nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Isus Hristos, Domnul nostru.” [Rom. 8]
Apoi, înțelegând profunzirea dragostei lui Dumnezeu, suntem îndemnați ca la rândul nostru să răspândim dragostea, „care vine dintr-o inimă curată, dintr-un cuget bun şi dintr-o credinţă neprefăcută.” [1 Tim. 1] Cu cât ne adâncim în cunoașterea Scripturii, aflăm că „dragostea nu face rău aproapelui” și că „în dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica”.
Trebuie să învățăm să fim un sprijin, să iubim cu adevărat atât prietenii, cât și dușmanii noștri, pentru că „dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel?” [Mat. 5]
Știm că „prietenul la nevoie se cunoaște”, iar Biblia confirmă acest lucru subliniind importanța prieteniei în viața noastră: „Cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.” [Prov. 27]
Nu în ultimul rând, avem îndemnul: „Fugi de poftele tinereţii şi urmăreşte neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată.” [2 Tim. 2] De asemenea, suntem avertizați și sfătuiți să „nu stârniţi, nu treziţi dragostea până nu vine ea.” [Cânt. C. 8], ci să credem că El va îndruma pașii noștri la momentul potrivit.
De abia când avem certitudinea că planurile noastre coincid cu planurile lui Dumnezeu pentru noi ar trebui să declarăm dragostea persoanei alese: „Pune-mă ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe braţul tău; căci dragostea este tare ca moartea. Apele cele mari nu pot să stingă dragostea, şi râurile n-ar putea s-o înece.” [Cânt. C. 8] Atunci putem merge înainte, spre ce ne-a fost pregătit. Aventurarea pe tărâmul dragostei fără binecuvântarea Domnului are ca rezultat inimi frânte și multă nefericire.
În concluzie, te îndemn să lași dragostea Tatălui să facă din tine un om plin de „bucurie, pace, îndelungă răbdare, bunătate, facere de bine, credincioșie, blândețe și autocontrol”. Dar, mai presus de toate acestea, învață să iubești cu adevărat, așa cum Tatăl ne-a iubit mai întâi.
„Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.” [1 Cor. 13]
Dragostea nu va pieri niciodată!
Articol realizat de Cristina Dragoman