Port un vis în inimă. Vis ce ar putea prinde aripi o dată cu fulgul de nea, o dată cu următorul tren oprit în gara vieții..

   Fulgi mari și deși se așează agale pe pervazul ferestrei mele. Se aud copii zburdând și bulgări căzând în viteză spre pământ. Mașinile par învelite în glazura unui tort pretențios, ținut la rece. Iar eu, privind, zâmbind, îmi las ochii să se închidă, ascultând doar neaua moale zbătându-se.

   Aș putea petrece întreaga zi visând. Ce poate fi mai frumos decât așteptarea moșului și a deosebitelor cadouri? Ce m-ar putea face să pătrund sensul acestei sărbători?

   Am visat și am continuat să visez. Dar, o dată cu trecerea timpului, întrebările s-au înmulțit, ținând loc de visul de odinioară. Și am tot căutat, până când, obosită de atâta alergat..

   Am ales să mă întorc la esență. Totul a pornit cu Isus, alegerea potrivită din viața mea. De atunci toată viața mea a luat o întorsătură neașteptată. Da, iubesc Crăciunul și acum, dar iubesc motivul ei, Nașterea Mântuitorului meu.

   Vreau ca acest Crăciun să fie diferit, am ales ca acum, mai mult ca niciodată, să spun tare, cu bucurie în inimă: Isus e adevăratul motiv al sărbătorii!

   Te provoc să privești acum spre Crăciun. Te invit să treci de superficial, să te bucuri de Nașterea Pruncului Isus,

 „astăzi, în cetatea lui David, vi S-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul.”

  

 Articol realizat de Cristina Dragoman